- gealát
- s. m. (sil. gea-), pl. gealáţi
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
gealát
Look at other dictionaries:
gealat — GEALÁT, gealaţi, s.m. 1. (înv.) Călău, gâde. 2. (De obicei peior. sau fam.) Om voinic, zdravăn (şi violent). – Din tc. cellât. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GEALÁT s. v. călău, gâde. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
călău — CĂLẮU, călăi, s.m. Bărbat însărcinat cu executarea osândiţilor la moarte; gâde, hoher. ♦ fig. Om crud, sângeros, care supune pe cineva la chinuri; tiran, ucigaş. – Din ţig. kalo negru . Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CĂLĂU s. gâde … Dicționar Român
gâde — GÂDE, gâzi, s.m. (pop.) Călău; gealat. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GÂDE s. v. călău. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime gâde s. m., art. gâdea/gâdele, g. d … Dicționar Român
hiţal — hiţál, hiţáli, s.m. (reg., înv.) călău, gealat, gâde. Trimis de blaurb, 23.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
hălăl — hălắl, hălắli, s.m. (înv.) gealat, călău. Trimis de blaurb, 20.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
